Arhiva

Posts Tagged ‘raspunsuri’

Planuri pentru mai tarziu…


De ce totul se schimba?Mai rau de ce nu vrem sa acceptam ca totul se schimba?Nu acceptam, pentru ca am vazut ca oamenii traiesc intr-un mod de parca ar ramane vesnic tineri.Vesnic puternici, vesnic bogati, vesnic frumosi.Cu toate exemplele, rudele noastre care au ajuns in pragul batranetii si care ni se par  inofensive, fara ajutor, din ce in ce mai naive, mai senile, continuam sa credem ca vom fi  mereu atotstiutori, ca vom putea controla totul.

Am scris si in articolele precedente…Se poate controla viata?Timpul?Uita-te la bunicii sau strabunicii tai.Cum sunt ei?Intr-o calatorie de-a mea cu trenul, observam foarte multi tineri care ii luau in ras pe cei mai in varsta decat ei:”uite si baba aia..o cauta moartea pe-acasa si ea merge la Bucuresti..”Oare ei nu vor ajunge asa?A fost o astfel de intrebare pentru unul dintre ei iar raspunsul nu a intarziat sa apara:”mai traiesc eu atat?si daca as trai cred ca as fi primul care mi-as lua zilele!”.

Chiar asa de rau sa fie?Nu cred.Si el stia ca nu e chiar asa de rau sa fii batran .Numai ca gandirea lui nu evoluase intr-atat de mult incat sa poata intelege ce simte si cum gandeste un batran.Viata m-a pus de foarte multe ori langa aceste suflete resemnate si intelepte.Un batran nu gandeste ca noi.El pare ca are ceva in spate ce-l sustine.Daca ma intrebi ce anume ,o sa-ti spun  experienta de viata.Tuturor ne este frica de batranete, nu vrem sa o acceptam atunci cand suntem tineri, nu putem intelege ce poate aduce ea bun in viata noastra.Dar batranii stiu.Chiar daca se spune ca gandirea incepe sa se deterioreze, sufletul a evoluat destul de mult fata de cum era la 20 sau 30 de ani.

Poate ca va intrebati si cu ce ma ajuta asta?Ce folos ca imi evolueaza sufletul daca trupul mi-e  doborat, ma simt inutil din punct de vedere fizic, iar ceilalti pare ca ma ignora tot mai mult?Si am sa va raspund tot printr-o intrebare.Pentru ce suntem aici, calatori in aceasta viata?Pentru a manca, a creste copii, a ne infrumuseta, imbogati si muri?Sau pentru a evolua spiritual?Ramane la latitudinea voastra sa faceti diferentele.Ce este mai important pentru voi, tocmai acel lucru va guverneaza viata.Dar sa nu ramaneti uimiti cand trupul va ceda( lucru inevitabil, orice am face noi), exact acel bun pe care am pus atata pret o viata intreaga.

Am vazut multi oameni aflati in pragul mortii,  care regretau modul in care au trait, atunci cand priveau in spate.Ani  in care au muncit..De ce au muncit?Poate ca asa le-a fost lasat, asa au facut si parintii  lor si asa trebuia sa faca si ei.Sa munceasca pentru ai lor copii, cum au fost invatati.Chiar am citit un articol de curand, in care se evidentiau cele 5 mari regrete ale oamenilor care se aflau in fata mortii.Regretele nu erau legate de lucrurile materiale ci dimpotriva.Acum neputiniciosi in fata mortii, isi doreau cu tot sufletul sa mai traiasca odata si sa puna pret pe dragostea familiei si pe oamenii ce i-au inconjurat, pe momentele frumoase,  pe momentele de liniste.Isi doreau sa nu isi fi focalizat atat de mult atentia pe munca ci sa acorde mai mult timp copiilor, sa se bucure de clipe cat mai multe alaturi de cei dragi.Sa imprastie cat mai multa bunatate in jurul lor, sa lase fapte bune in urma.Astea erau dorintele celor care se aflau la un pas de moarte.Daca nu ma credeti, informati-va si o sa aflati singuri.

Revenind la ceea ce spuneam despre batrani, ei au ramas fara lucrurile materiale mai multi sau mai putini, dar s-au imbogatit cu lucruri spirituale.Ceea ce este mult mai important decat iluziile in care traim astazi.Afirm ca nu toti , se intampla sa constientizeze astfel de lucruri la batranete.Sunt batrani care chiar si acum tin cu dintii de averi, de a se infrumuseta, de a fi in centrul atentiei, se comporta ca niste adolescenti.Intr-o masa de oameni, vor fi mereu si exceptii care se abat de la regula.

Ceea ce vreau sa aduc in lumina, este perceptia noastra asupra batranilor.De fiecare data cand viata ne pune in fata unui om batran( fie ca e ruda sau un necunoscut), sa-l privim cu atentie, fara a –l judeca/eticheta.Sa-l ascultam cu atentie si  sa-l intelegem.Aveti grija dragii mei, pentru ca asa cum priviti voi acum batranii, asa va veti privi si pe voi atunci cand veti fi ca ei.Daca nu lucrati la evolutia voastra spirituala, daca nu deveniti constienti ca pe langa lucrurile pe care le vedeti mai sunt si altele nevazute, miraculoase si mai importante decat acestea, veti ajunge sa va regretati intreaga viata.

 Tu ce vrei, draga cititorule?Sa privesti in urma si sa vezi ca ai lasat ceva valoros in spate, sa te simti implinit pentru ca ti-ai terminat misiunea in aceasta viata?Sau sa privesti in urma si sa vezi ca ai incercat sa pornesti o masina impotmolita, alimentand motorul si nefacand altceva decat sa te scufunzi mai tare?

Ce inseamna sa fii responsabil?


Stau si ma intreb ce inseamna acest cuvant numit Responsabilitate.Care este esenta lui?Iar raspunsurile nu inceteaza sa apara.A fi responsabil inseamna a fi constient ca  tot ce ti se intampla in viata bine sau rau  sta in puterea ta.Iar cand spun asta, sunt foarte multi cei care vin cu replici de genul: „Bun.Daca sta in puterea noastra sa avem o viata mai buna sau mai rea decat ceilalti, atunci unde este Dumnezeu , Cel despre care se spune ca a creat tot ce vedem astazi, inclusiv pe noi?In puterea Lui ce mai sta?”

Dumnezeu ne-a creat dar ne-a dat liberul arbitru.Avem dreptul la propriile noastre alegeri.Viata este compusa din alegeri.Tu alegi sa fii un criminal, precum tot tu alegi sa fii un artist.Tu alegi sa gandesti ca un om sarac, dar tot tu alegi sa gandesti ca un milionar.Tu esti responsabil de ceea ce ti se intampla astazi.

In aceste zile prezente ale secolului XXI, observ foarte multi oameni care isi plang de mila pentru soarta lor, oameni ce refuza sa priveasca realitatea, ce nu accepta adevarul de sub ochii lor, dar  eu cred cu disperare ca daca ar accepta faptul ca sunt responsabili, ar fi capabili sa-si constientizeze problemele, iar in felul acesta sa si le rezolve.Acest articol as vrea sa il citeasca in primul rand mama mea, fiindca si ea este una din persoanele care atunci cand apare o problema, prima pe care da vina este viata, soarta, ghinionul, parintii orice altceva numai alegerile ei nu sunt semnificative pentru ceea ce a obtinut pana acum.

Uitati-va la plante,pomi, iarba, mare, ocean, pasari, animale..ati vazut vreodata o astfel de fiinta sa isi planga de mila?Nu.Daca acel animal mult mai neajutorat decat omul reuseste sa isi traiasca viata in mijlocul pericolelor, afara, in necunoscut, si nu doar ca o traieste ci lupta neincetat, de ce noi nu putem sa luam exemplu de la el, de ce sa nu traim si noi ca niste invingatori?De ce nu luptam cu viata si ajungem sa ne aruncam de la al zecelea etaj, ajungem sa ne spanzuram de primul copac doar pentru ca „el/ea m-a parasit”.

De ce nu luptam in aceasta jungla numita viata, de ce nu insistam sa aflam pentru ce am fost trimisi, care este scopul nostru pe acest  pamant pentru a-l indeplini si apoi a pleca mai departe in calatoria noastra?Viata este atat de simpla.Noi am complicat-o foarte mult.Am complicat-o atat de mult incat acum traim intr-un haos.Un haos unde ne este tot mai greu sa ne descoperim menirea.

Pentru anul acesta 2012,eu mi-am propus sa invat mai mult de la lucrurile simple, sa le observ mai mult cum traiesc ele, sa accept cu seninatate ceea ce vine bun sau rau in viata mea,sa traiesc clipa mai intens si mai des decat am facut-o pana acum.Sa ma bucur intens atunci cand viata imi ofera aceasta ocazie si sa sufar profund atunci cand este inevitabil.Iar atunci cand apar problemele sa le accept si sa ma zbat sa le gasesc solutii,pentru ca nu exista problema fara solutie.

Asta inseamna responsabilitate!